România astăzi

Astăzi, la fel ca și acum 100 de ani, România se află la o răscruce a istoriei sale. Așa cum la finele Primului Război Mondial realizarea idealului naţional românesc a fost posibilă doar prin convergenţa de valori și acţiune cu marile puteri democratice ale vremii, și în ziua de astăzi progresul și securitatea naţională a României, ca și concretizarea aspiraţiilor la bunăstare și prosperitate ale cetăţenilor săi, sunt strâns legate de apartenenţa la Uniunea Europeană și la NATO, de împărtășirea valorilor democraţiei, statului de drept și economiei libere.

O scurtă privire aruncată asupra hărții României anului 2018 și a celei din 1918 ne arată că bucuria Centenarul Marii Uniri nu poate fi deplină. România nu mai arată ca acum 100 de ani, după Marea Unire. În 28 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, România este sfâșiată, din nou, și pierde Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței. Umbra acelei zile, tragice pentru România, este încă resimțită de întreaga suflare românească. Comemorarea Centenarului României, pe lângă o sărbătoare plină de bucurie, trebuie să fie și un motiv de reflecție, dar mai ales de conștientizare că e de datoria noastră să refacem ceea ce au pus în operă românii în ziua de grație 1 decembrie, a anului 1918.

Astăzi, toți romanii pășesc în anul centenarului Marii Uniri în cu totul alte cadre de referință decât la 1918: țara traversează în prezent cea mai bună perioadă a sa din ultimii 70 de ani (deși primejdiile care îi dau târcoale sunt consistente), este membră de 11 ani în Uniunea Europeană și de 14 ani în NATO și de aproape trei decenii românii s-au angajat pe calea democrației și pe cea a valorilor lumii occidentale, având drept busolă bunăstarea, prosperitatea și stabilitatea.

La 100 de ani de la Marea Unire, România are în contul său câteva realități de necontestat. Unele care îi permit să culeagă beneficii strategice, altele care o defavorizează considerabil și o slăbesc repede și sigur.

România este un aliat de nădejde și indispensabil în cadrul NATO și un partener strategic al Statelor Unite de peste 20 de ani. Ambele aserțiuni sunt dovedite cel puțin prin evoluțiile din ultimul an: găzduirea de către România a Adunării Parlamentare a NATO, președintele României a fost primul lider din Europa Centrală și de Est primit la Washington de către noul președinte american, cele mai importante exerciții pentru descurajare militară din partea estică a NATO din 2017 au avut loc în România, iar Statele Unite au decis să considere România drept una dintre cele 13 țări eligibile să dețină sisteme de apărare Patriot.

România este una dintre cele pro-europene societăți din interiorul Uniunii Europene și care promovează mai multă integrare europeană. Dincolo de măsurătorile din eurobarometre și diferite sondaje, ale căror rezultate pot varia în funcție de metodologie, sutele de mii de români care au protestat în ultimul an împotriva diferitelor modificări legislative pentru ca acestea să nu prejudicieze statul de drept și lupta împotriva corupției, indispensabile parcursului european al României, arată atașamentul societății pentru valorile UE. La nivelul integrării europene, România nu numai că se poziționează în favoarea unei Europe mai unite, însă a dovedit prin două exemple – cooperarea consolidată pentru înființarea Parchetului European și cooperarea structurată permanentă în materie de apărare – că este dispusă să facă parte din nucleul dur al Uniunii Europene.